Planul fiscal apărut în spațiul public are multe necunoscute. Nu este clar, pentru că ascunde ceva. Și anume nu specifică măsurile fiscale care se vor lua.

Îmi propusesem să nu scriu despre planul fiscal pe care România trebuie să îl trimită Comisiei Europene până când documentul nu va fi prezentat oficial și asumat de guvern. Dar, iată că deja au început comentariile pe marginea planului pe baza căruia România trebuie să echilibreze bugetul. Ele pleacă de la un document prezentat în mass-media, credibil, intitulat Plan fiscal structural pe termen mediu (rezumat executiv), care are ca sursă Consiliul Economic și Social. Cu alte cuvinte, dacă guvernul nu vrea cu niciun chip să aducă planul în dezbatere publică, o altă instituție l-a transmis mass-media.

Nu există nicio îndoială că documentul este original, dar se impune o precizare și anume este doar un plan de lucru, doar un rezumat, asupra căruia probabil că experții Comisiei Europene vor avea destule cereri de clarificare.

Pentru că documentul este vag. Adică, are o serie de cifre, o serie de ipoteze de lucru, dar ele par prea optimiste sau, în unele cazuri, pot da naștere unor interpretări. Primul care s-a sesizat a fost avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș. El a observat că anul viitor există o creștere spectaculoasă a veniturilor din impozitul pe salarii și venit, de la 2,8% la 4% din PIB. De aici, expertul trage concluzia că impozitul pe salarii și venit ar putea să crească de la 10% la 16%. Este o ipoteză, pentru că doar pe baza creșterii colectării și a digitalizării este greu de susținut că se poate realiza un salt atât de mare. Totodată, expertul fiscal aduce aminte că impozitul pe salarii a fost redus de la 16% la 10% cu șapte ani în urmă, atunci când contribuțiile sociale au fost mutate de la angajator la angajat și crescute, iar cota impozitului pe salariu a fost redusă pentru a echilibra, în total, taxele pe muncă. O eventuală creștere a impozitului pe salarii și venit de la 10% la 16% ar însemna o înăsprire a fiscalității în comparație cu anul 2016.

Tot Gabriel Biriș constată că există o linie de creștere și la încasările din TVA, în anul 2026, ceea ce îl face să anticipeze o creștere a cotei de TVA de la 19% la 21%. Desigur, nu este imposibil.

A reacționat și AmCham, Camera de Comerț Americană în România, care prin specialistul în fiscalitate arată că o creștere a impozitului pe salarii și a TVA sunt mai bune pentru economie decât o eventuală trecere la impozitarea progresivă. Dar, în acest context, să spunem că toată lumea, probabil și politicienii de la PSD s-au lămurit că o aplicare a impozitării progresive nu este deloc simplă și ar aduce nemulțumiri din zone în care te-ai putea aștepta mai puțin, adică din sectorul bugetar. În schimb, AmCham pledează pentru renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri, pentru că reprezintă mai multe mari companii. Logic, dar greu de crezut.

De fapt, planul fiscal în rezumat este mult prea vag și nu include exact ceea ce interesează mai mult mediul de afaceri românesc și anume, concret, măsurile care se vor lua anii viitori.

Ipotezele de lucru luate în calcul pentru mărirea încasărilor bugetare le-am mai auzit de multe ori până acum. Creșterea veniturilor bugetare se bazează tot pe creșterea economică și pe efectele ei asupra încasărilor ca procentaj din PIB (ceea ce în ultimii ani nu s-a întâmplat), tot pe digitalizare, tot pe jaloanele PNRR care prevăd un tratament fiscal egal pentru toți contribuabilii și, interesant și riscant, pe o creștere a redevențelor. De asemenea, se mizează, începând cu anul 2027, pe proiectul Neptun Deep, respectiv pe încasări mai mari din accize.

Pe partea de cheltuieli sunt câteva lucruri greu de înțeles. De exemplu, scade ponderea în PIB a cheltuielilor cu salariile din fonduri publice, dar, în același timp, ele cresc moderat. Scade și ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile, cresc investițiile și cheltuielile cu dobânzile. Nu știm ce înseamnă creșterea moderată a salariilor bugetare și nu știm dacă ritmul de creștere a economiei va fi suficient pentru a echilibra bugetul. De fapt, nu știm multe despre planul fiscal.