BNR atrage atenția asupra incertitudinilor din economie. Inflația va reveni pe creștere, iar decidenții politicii monetare așteaptă un program credibil de reducere a deficitelor. În funcție de planul fiscal, banca centrală va continua sau nu scăderea dobânzii-cheie.

La sfârșitul săptămânii trecute, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a reunit în noua formulă aprobată de Parlament în această toamnă. Absolut întâmplător, a fost ultima ședință de anul acesta a Consiliului de administrație al BNR, următoarea fiind programată anul viitor, la jumătatea lunii ianuarie 2025. În felul acesta, BNR va avea o atitudine neutră în următoarele luni, atunci când se va schimba președintele țării, se va stabili structura parlamentară și, bineînțeles, se va forma un nou guvern.

Dincolo, însă, de schimbarea garniturii din cadrul Consiliului de administrație, mult mai interesante sunt informațiile conținute în Raportul trimestrial asupra inflației.

Astfel, în ultimele luni ale acestui an rata inflației va crește ușor față de prognoza băncii centrale. Este un prim semnal care arată ceea ce experții în economie o spun de câteva luni. Și anume, că deficitul bugetar foarte mare, creșterea salariilor în sectorul public și a pensiilor și, în general, generozitatea cu care guvernul a crescut cheltuielile în acest an electoral vor avea ca efect o creștere a inflației. Mai este un element care a contat în evoluția prețurilor și anume seceta, un fenomen care a influențat prețul produselor agro-alimentare și tariful energiei electrice.

Nu există o cifră concretă precizată în comunicatul BNR, dar se arată că rata inflației care a ajuns în septembrie a.c. la 4,62% va urca până la sfârșitul anului. Tendința de scădere se va inversa și de aceea banca centrală va fi mai precaută atunci când se va pune problema să scadă din nou dobânda de politică monetară. Trebuie spus că în acest moment nu există niciun reper asupra viitoarei politici monetare, adică, mai precis dacă BNR va scădea dobânda la începutul anului viitor.

Deocamdată, știm că la sfârșitul săptămânii trecute, BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Mediul economic și-ar dori o scădere a ratei de dobândă, care s-ar transmite și către economia reală, dar, evoluția indicatorilor economici a determinat noul Consiliu de administrație al BNR să fie la fel de prudent ca și cel anterior.

Incertitudinile anului viitor, numite în documentele BNR, sunt creșterea inflației și politica fiscală. Mai clar, nimeni nu știe dacă, în 2025, guvernul va fi obligat să recurgă la o creștere a taxelor și impozitelor, fapt care ar afecta evoluția produsului intern brut și implicit rata inflației. Incertitudini și riscuri vin și din piața muncii și din dinamica salariilor, adică ritmul de creștere a salariilor din economie, nu doar cele din sectorul bugetar, precum și evoluția ratei șomajului.

De altfel, ieri, cu ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflației, guvernatorul BNR a ieșit din tradiționalul discurs tehnic, de bancher și a comentat situația bugetului de stat. Mugur Isărescu a spus clar că „banca centrală așteaptă un program credibil de corecție a deficitului bugetar care să fie sprijinit politic, acceptat social și coerent din punct de vedere macroeconomic”. Abia după ce va exista acest program, BNR „va cupla la el politica monetară”, a declarat Mugur Isărescu.

Până atunci, pe plan intern, sunt multe necunoscute, precum evoluția prețurilor alimentelor și tarifelor energetice, iar pe plan internațional incertitudinile vin de la cotația țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice. Realizarea PNRR este și ea o necunoscută, în sensul că absorbția fondurilor depinde de o serie de reforme pe care trebuie să le adopte statul român.

Și ca tabloul să fie complet, BNR precizează că deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale americane, ale Băncii Centrale Europene și ale băncilor centrale din regiune sunt și ele relevante. Așadar, anul viitor este caracterizat de o ecuație bugetară complexă. Excesele de anul acesta se vor plăti în 2025.