Ieri, Comisia Europeană și BCE au publicat două analize referitoare la situația bugetară și la politica fiscală. Concluziile sunt că deficitul a crescut din cauza exploziei cheltuielilor, iar politica fiscală se va schimba sub presiunea mai multor factori restrictivi. Guvernul României omite, însă, cu nonșalanță tot ce ține de disciplina bugetară.

Într-un moment în care politicienii români par concentrați exclusiv pe alegeri, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au făcut publice două documente care, împreună, ar trebui să fie un „duș rece” pentru guvernul Ciolacu.

Ce ne spune raportul Comisiei Europene? Că deficitul bugetar va ajunge anul acesta la aproape 7% din PIB, deci, nici vorbă de 5%, nivelul la care a fost construit bugetul de stat și pe care îl clamează de câte ori are ocazia premierul Ciolacu.

De asemenea, datoria publică va crește la 51% din PIB față de 48,8%, cât era la sfârșitul anului trecut. Cifrele nu sunt noi și nici spectaculoase. Nouă este doar abordarea legată de cauza creșterii deficitului bugetar. Adică, raportul Comisiei Europene arată că deficitul este cauzat de creșterea puternică a cheltuielilor bugetare. Se preconizează că, în continuare, cheltuielile cu salariile bugetare vor crește reflectând măririle discreționare de salarii din educație, sănătate și apărare.

La fel, recalcularea pensiilor va avea costuri bugetare în anii 2024 și 2025. Raportul Comisiei Europene este important pentru că arată un lucru semnificativ și anume că depășirea limitelor deficitului public se face din cauza creșterii necontrolate a cheltuielilor.

Paradoxul în această situație este că majoritatea economiștilor și specialiștilor afirmă tot mai tare că reducerea deficitului bugetar ar trebui să se facă prin creșterea veniturilor, respectiv prin taxe și impozite mai mari. Mediul de afaceri respinge ideea, pentru că dacă s-ar întâmpla așa cauza creșterii deficitului bugetar s-ar păstra neatinsă. Cu alte cuvinte, sectorul bugetar ar rămâne cu creșterile salariale decise din rațiuni sociale, electorale sau populiste, iar plata ar trebui să fie suportată de mediul de afaceri, de companii, și de consumatori care ar trebui să plătească impozite și taxe mai mari.

De aceea, ușurința cu care economiștii independenți sau înregimentați politic cer noi creșteri de taxe și impozite, fără a numi și reducerea cheltuielilor, este incorectă și imorală. Dacă nu se va umbla la sursa creșterii deficitului, și anume explozia cheltuielilor, va însemna că, din nou, bugetarii primesc, iar antreprenorii plătesc.

De altfel, raportul Comisiei Europene arată că anul acesta au avut loc deja creșteri de taxe și impozite, prin creșterea impozitelor pentru microîntreprinderi, creșterea impozitării persoanelor fizice, eliminarea cotelor reduse de TVA, creșterea accizelor și introducerea unui impozit special pe cifra de afaceri.

În concluzie, România nu a atins ținta deficitului bugetar în anul 2023 și probabil că nu va reuși acest lucru nici în următorii doi ani. Cheltuielile primare nete au crescut mai rapid decât se recomanda, iar efortul de reducere a deficitului a fost mult mai mic decât cel convenit cu Comisia Europeană. Cu alte cuvinte, România nu a atins obiectivele pe care și le-a asumat în fața instituțiilor europene. Acest lucru nu face decât să clatine încrederea Comisiei Europene, investitorilor și organismelor financiare internaționale în Executivul român pentru următorii ani.

Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană (BCE) a publicat ieri raportul intitulat „Provocările pe termen lung pentru politica fiscală din zona euro”. Este vorba despre îmbătrânirea demografică, sfârșitul „dividendului păcii”, digitalizarea și schimbările climatice.

În ceea ce privește „dividendul păcii”, raportul BCE remarcă faptul că după terminarea războiului rece, statele au început să își reducă cheltuielile cu apărarea de la 4% din PIB la 2%. În felul acesta, respectivele state au putut aloca mai mulți bani către alte domenii, cum ar fi cheltuielile cu asistența socială. Reașezările bugetare au fost numite „dividendele păcii”. Doar că în ultimii doi ani, acest avantaj a fost pierdut, iar acum majoritatea statelor au intrat pe o curbă ascendentă a cheltuielilor cu apărarea.

„Dușul rece” al dezechilibrului bugetar a venit. Doar că sub arșița verii, politicienii nu sunt deranjați și nici treziți. Ei continuă să cânte electoral pe puntea vasului numit România.

 Rubrică susținută de SALT Bank, primul neobank 100% românesc.