BERD a redus prognoza de creștere economică pentru România. Efectul încetinirii creșterii poate fi dificil pentru buget, mai ales în situația în care deficitul se estimează că va ajunge la un nivel ridicat.

Nu vă gândiți că este lipsit de importanță. Dimpotrivă. Este vorba despre ritmul creșterii produsului intern brut sau așa-numita creștere economică. Bugetul de stat este construit având ca principal indicator nivelul de creștere al PIB. Este esențială evoluția PIB pentru că pe baza analizei Ministerului Finanțelor se estimează și creșterile de venituri ale bugetului, pe diverse categorii de taxe și impozite. Evident, analiza este mai profundă ținând cont de structura PIB, dar prognoza de creștere economică este esențială pentru construcția bugetului.

Pentru bugetul pe anul acesta s-a luat în calcul o creștere a PIB cu 3,4%. Realitatea primului semestru este, însă, departe de prognoză, respectiv în primele șase luni ale acestui an creșterea economică a fost doar cu 0,7%, mult sub nivelul așteptat.

Răspunsul instituțiilor de specialitate a venit destul de repede. Comisia Națională de Studii și Prognoză, instituție de stat, a redus prognoza de creștere de anul acesta de la 3,4% la 2,8%. Ieri, într-un raport de analiză, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a coborât prognoza de creștere a economiei românești la 1,4% de la 3,2%, atât cât era estimarea în luna mai a.c.

Par doar cifre pe hârtie, dar situația este tot mai complicată pentru economia autohtonă. În același timp, se poate aduce și argumentul că uneori prognozele instituțiilor financiare internaționale nu ies. Au fost, într-adevăr, situații în care unele prognoze nu au fost confirmate de realitate.

Dar, prognozele greșite nu pot să ignore un adevăr simplu: economia românească este în pierdere de viteză având un ritm de creștere redus.

Sunt multe riscuri care apar în cazul în care creșterea economică va fi în loc de 3,4% cu numai 1,4%. Cel mai mare este că veniturile bugetare nu vor fi la nivelul înscris în buget. Ar fi o problemă dificilă, mai ales că deja veniturile bugetului sunt „umflate”, sunt supradimensionate tocmai pentru a rezulta un deficit mai mic.

Dacă veniturile vor fi mai mici, pe de o parte pentru că au fost supradimensionate la construcția bugetului, iar pe de altă parte din cauza încetinirii creșterii economice rezultatul ar putea fi dezastruos pentru buget, în sensul că va crește și mai mult deficitul bugetar.

În plus, există un întreg șir de efecte care vor apărea în cazul în care produsul intern brut nominal va fi mai mic decât cel prognozat. Toți indicatorii bugetari sunt legați de valoarea PIB. Veniturile și cheltuielile bugetare se calculează ca procentaj din PIB. Deficitul bugetar se raportează la PIB. Datoria publică este calculată în funcție de PIB. Dobânzile plătite anual sunt parte din PIB, iar alocarea de bani pentru educație se raportează la cei 6% din PIB înscriși în lege. Totul se învârte în jurul PIB-ului și de procentajul indicatorilor în PIB depinde performanța economiei în ansamblu sau pe sectoare.

Probabil, însă, că guvernul nu este prea îngrijorat de scăderea economică. Executivul știe foarte bine că datele privind creșterea economică pentru anul acesta vor fi publicate abia la în a doua jumătate a anului viitor. Ceea ce îl pune la adăpost pentru o perioadă față de calculele care ar arăta un PIB mai mic.

Cu alte cuvinte, PIB-ul mai mic decât cel prognozat pentru buget dă peste cap toate calculele indicatorilor bugetari care sunt bază de raportare pentru Uniunea Europeană.

În concluzie, un PIB mai mare sau mai mic influențează o bună parte din datele economice, inclusiv deciziile investitorilor. De aceea, încetinirea clară a creșterii economice ar trebui să le dea de gândit politicienilor aflați la guvernare. În schimb, ei se îmbată cu apă rece sperând că prognoza instituțiilor financiare va fi infirmată de practică.