Polonia face saltul la industria de semiconductori. România se chinuiește cu autostrăzile
Description
Polonia a convins un investitor american și Comisia Europeană să accepte un ajutor de stat pentru construcția unei fabrici de semiconductori. Este un pas înainte pentru atragerea de investiții în Polonia. Un pas pe care și România ar dori să îl facă.
La sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Europeană și-a dat acordul pentru ajutorul de stat pe care Polonia urmează să îl ofere companiei americane Intel, care a planificat construcția unei fabrici în fosta țară socialistă.
Este vorba despre o investiție prin care compania americană va construi o fabrică pentru asamblarea și testarea semiconductorilor în sud-vestul Poloniei, aproape de Wroclaw, și care va crea 2.000 de locuri de muncă. Întreaga investiție va ajunge la aproximativ 5,7 miliarde de euro, iar ajutorul de stat polonez va fi de 1,7 miliarde de euro.
Sunt câteva lucruri de spus. În primul rând, trebuie remarcat că Polonia reușește să atragă o investiție tehnologică de vârf, respectiv o fabrică de semiconductori care vor fi fără îndoială una dintre mărfurile căutate și de mare preț în viitorul economiei globale.
Este vorba despre o industrie de vârf și o fabrică în acest domeniu care presupune angajați bine pregătiți profesional și salarii mari, ceea ce își dorește și România, fără prea mult succes. Cu un amendament și anume acela că totuși o fabrică de asamblare și testare a cipurilor este sub nivelul tehnologic al producției de semiconductori. Este un fel de lohn pentru semiconductori, dar fără îndoială înseamnă un pas înainte pentru investițiile străine din Polonia.
În al doilea rând, este de remarcat viteza cu care Comisia Europeană a analizat ajutorul de stat pe care Polonia îl va acorda pentru proiectul Intel. În mod normal, un acord de acest gen este studiat și eventual aprobat în doi ani de zile. Polonia a reușit să convingă instituția europeană să își dea acordul în doar opt luni, ceea ce confirmă, încă o dată, că Polonia știe „să ungă” mecanismele deciziei de la Bruxelles. Acest lucru și-l propune și România, din păcate fără prea mult succes.
În al treilea rând, este de remarcat nivelul de ajutor de stat pe care îl va aloca Polonia pentru un singur proiect și anume 1,7 miliarde de euro, în următorii doi ani. Ar trebui să ne întrebăm: ar avea România resurse bugetare pentru a participa la un astfel de proiect? Cu mare dificultate, pentru că România este într-o mare întârziere în ceea ce privește investițiile în infrastructură. După cum se poate vedea, cu bani naționali sau cu fonduri europene, administrația de la București încearcă să accelereze dezvoltarea infrastructurii de transport, rutiere și feroviare. Polonia a reușit să rezolve această problemă, respectiv a construit în ultimele două decenii o rețea de autostrăzi și lucrează în continuare la infrastructura feroviară modernă.
De aceea, pus în fața întrebării: „către ce să aloci 1,7 miliarde de euro?” guvernul de la București ar trebui să aleagă între construcția unei autostrăzi și cea a unei fabrici. Desigur, din punct de vedere economic, ambele investiții sunt esențiale, dar s-a ajuns aici pentru că guvernele României au întârziat nepermis construcția de infrastructură. Dacă România ar fi avut, în acest moment, 1.000 de kilometri de autostradă și-ar fi putut permite, fără îndoială, să aloce aproape două miliarde de euro pentru construcția unei fabrici dintr-o industrie de vârf. Dar, în aceste condiții, infrastructura fizică poate fi prioritară.
Fabrica din Polonia nu este singurul proiect european pentru compania Intel. Este anunțată și construcția unei capacități de producție în Germania, o investiție mult mai mare decât cea din Polonia, care este estimată că va ajunge la 33 miliarde de dolari. Dar, proiectul din Germania este deja în întârziere. În aceste condiții, așteptările sunt ca începerea construcției fabricii din Polonia să aibă loc anul acesta.
De altfel, Europa are interesul și legislația pentru a-și crește cota pe piața de semiconductori la 20%, până în anul 2030. Pentru acest obiectiv, statele membre și Comisia Europeană pot pune „la bătaie” subvenții de 43 miliarde de euro. Polonia este deschizătoarea de drumuri.